Ce spuneti?

Am zis sa dau un refresh blogului si sa incerc sa scriu si lucruri bune, pozitive, vesele. Cui ii place sa intre pe un blog si sa citeasca lucruri triste? Desi, nu multi dintre voi stiu, ca am inceput sa scriu la indemnul psihoterapeutului meu, vazand ca am talent la scris si ca asa imi descarc anumite frustrari, probleme, incertitudini, resentimente etc. Dar cred ca e timpul pentru un alt nivel, sa merg in alta directie si sa fac putin curat in viata.

De fapt, procesul asta de curatenie a inceput in urma cu cateva luni, moment in care am zis ca e cazul sa iau cateva decizii, care sa ma ajute in viitor. Iar pentru un cativa pasi inainte, cateodata este nevoie sa dai un pas inapoi. Iar primul pas a fost in momentul in care am renuntat sa mai voluntariez in asociatia persoanelor vaduve. M-am implicat cat de mult am putut, de-a lungul timpului, am “trait” alaturi de unii dintre oamenii de acolo, m-au ajutat enorm experientele accumulate si cred ca si eu la randul meu i-am ajutat pe ei. Insa, in acest moment nu ma mai regasesc in rolul de “vaduva”, ce cuvant urat si trist. Iar pentru a evolua am nevoie sa ma vad mai bine pe mine, cum sunt acum si ce imi doresc de la mine. Al doilea pas a fost sa tai relatiile toxice, din radacina. Am realizat in ultimii ani ca nu sunt putini acei oameni care au intentii incredibil de rele, bine mascate de o bunatate nemaiintalnita. Si cu cat mai mult crezi in intentiile alea bune, cu atat ti se tragemai tare presul de sub picioare. Problema e ca te destabilizeaza destul de mult o asemenea persoana, dar vorba psihoterapeutului meu – macar acum ai invatat sa pui limite mai devreme. Trebuie sa recunosc ca inca ma surprinde faptul ca unii oameni pot fi asa, cu buna stiinta. Toti gresim, mai mult sau mai putin, mai devreme sau mai tarziu. Dar sa faci rau cu buna stiinta, doar pentru ca poti, mi se pare ceva incredibil. Dar asta e, le trecem la capitolul experiente urate si…am o vorba…karma is a bitch. Sorry, but not sorry. Mi-am mai facut curatenie in suflet atunci cand am decis sa nu mai pun la suflet ce fac sau nu fac ceilalti. Sa imi dau seama ca nu toata lumea este asumata si ca neasumarea nu are legatura cu mine. Ce pot face eu e sa ma las sau nu afectata de felul in care reactionez. Da, da, stiam asta mai demult, dar nu imi iesea mereu. Acum zic ca ma descurc destul de bine la detasare.

In alta ordine de idei, sa mai scriu pe aici? In trecut primeam multe mesaje si multi oameni sustineau ca se regasesc in articolele mele in care aratam ca nu totul e roz, ca viata nu inseamna numai postari fericite si ca ne amagim daca avem impresia ca la vecinu’ toate merg struna. Acum, as merge pe pozitiv, dar are rost? Sunt atat de multe bloguri incat ma intreb cu ce as veni eu nou? Exceptie face caracterul meu de care sunt mandra, dar asta e alta poveste. 🙂  Ce spuneti?

2 thoughts on “Ce spuneti?”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.