Doi barbati, aceeasi boala

Credeti ca viata e neagra sau alba? Yeap, asa credeam si eu acum ceva timp, dar lucrurile se schimba, iar experientele prin care trecem ne arata ca nu e totul asa.
Fix acum un an plecam in Berlin, cu pustiul meu, care atunci avea 3 ani. A fost o mini vacanta, scurta dar intensa. Am avut o intarziere a avionului, el deja era agitat, atunci cand ne-am urcat in avion era nervos, obosit. Numai bine pentru un zbor cu avionul. Deja in mintea mea se derula un film dramatic si ma intrebam oare cat va dura aceasta nebunie ce va deveni sigur un tantrum. Si cum stateam noi in avion, ne puneam centurile, iar eu ii explicam lui S importanta lor, langa noi se asaza un barbat. La inceput nu l-am observat, scopul meu nu e de a observa barbatii din jurul meu, dimpotriva, de multe ori evit contactul vizual pentru a evita situatiile jenante. Insa Sergiu devenise agitat, iar tipul a intrat cu el in vorba, moment in care ma intorc spre el sa il avertizez ca va urma un zbor lung si sa imi cer scuze pentru eventualul deranj. Si ma intorc spre om!!! Avea cel mai tamp si frumos zambet si imediat am avut un sentiment ca si cum l-as fi cunoscut dintotdeauna, desi nu ne-am intersectat drumurile vreodata! Si nu era vorba de sentimente gen “barbat-femeie”, pur si simplu a fost un click pe care il ai cu cineva foarte misto. Am povestit pe tot parcursul zborului, a interactionat mult cu S, care era dornic de o parte masculina in viata lui, chiar si pentru o ora sau doua. Apoi am aterizat, ne-a condus pana la locul in care urma sa ne astepte masina rezervata si ne-am luat la revedere. Cert e ca omul m-a ajutat mult, Sergiu devenise foarte linistit, ii placea prezenta lui, lucru care nu se intampla de obicei in preajma strainilor. Inainte de a ne lua la revedere am facut schimb de telefoane si ne scriam diverse. El era roman, lucrase multi ani in State, apoi in Germania, se mutase in Romania si acum iar in Germania. Lucra in cercetare, ceea ce mi se parea wow. In detrimentul unui pachet frumos de muschi prefer sa discut cu un om destept, care a trecut pe la scoala si care stie ce vorbeste. Am pastrat legatura, ca prieteni si totul parea frumos si linistit. Asta pana cand s-a intors in tara, ne-am vazut si parca omul voia sa imi transmita ceva, dar nu putea. Am insistat sa spuna ce are de spus, ca prin cate am trecut eu putine ma mai afecteaza. Ma gandeam, o fi insurat, o fi gay (nu judec, dar e o alegere), o pleca la capatul pamantului in urmatoarea luna etc. Si atunci ma loveste cu ceva si mai si. Sunteti pregatiti?!? Omul era bolnav! Grav! Facuse tratament in Germania, se mutase in tara, boala a recidivat, motiv pentru care se intorcea la sistemul medical din Germania, care ii mai oferea sanse. Sanse limitate, bineinteles! Acela a fost momentul in care am intrat intr-un soc extrem! Cum sa mi se intample IAR asa ceva? De ce atrag numai oameni bolnavi grav langa mine? Cu ce gresesc? Ce scop au toate lucrurile astea?!? De ce mie?!?! Cat de incorect sa fie totul?!!! Ce pot spune e ca atunci am facut un pas in spate, nu inainte de a incerca sa il ajut, dar omul a refuzat. Afland povestea lui T a zis ca nu merit sa  mai trec vreodata prin acelasi lucru, chiar si numai din calitatea de prieten. Discutiile s-au rarit, pana s-au dus de tot. Nu mai stiu nimic despre om, sper ca e bine, sper ca mai traieste! Culmea e ca i-am pierdut si numarul de telefon. As fi vrut sa am o incheiere.

Inca stau si ma intreb de ce oare mi-a iesit in cale asta si ce ar fi trebuit sa invat din ea…

5 thoughts on “Doi barbati, aceeasi boala”

  1. Sunt stări psihice care declanșează în mod automatat procesul de sensibilizare extremă. Este o activitate psihică care implică în sine concentrarea diverselor stări emotive în acest sens . Ceva asemănător ca la un individ flămând unde sensibilitatea mirosului pentru mâncare crește în egală măsură cu intensitatea foamei.

    Like

  2. Emoționant…și ce ar trebui să înveți? Cred că să trăiești clipa, și să accepți că oamenii pe care ii întâlnești nu vin din intamplare, și stau atât cat este nevoie. Indiferent modul în care pleacă, a fost nevoie. 🤗

    Like

Leave a Reply to iurieganea Cancel reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.