Sa comunicam non violent

Am inceput sa particip, de aseara, la un curs despre comunicarea non violenta. In prima instanta, daca citesti acest termen, te gandesti ca daca nu e non violenta, atunci e cu violenta si toate cele. Insa nu, este vorba despre o comunicare la nivel empatic, in care incercam sa nu emitem judecati despre celalalt, sa nu ne asteptam ca nevoile noastre sa ne fie indeplinite de altii, daca ei nu le stiu si nu sunt de acord cu ele, dar mai ales este despre exprimarea sentimentelor si nu a perceptiilor.


De cate ori nu vi s-a intamplat sa purtati o discutie in contradictoriu, sa emiteti judecati fata de persoana din fata voastra, fara sa va puneti putin in locul ei si sa va ganditi cum se simte ea!?! Ea cum percepe aceasta situatie?!? De cele mai multe ori, in prima instanta emitem acele judecati, fara sa ne intereseze prea tare de cealalata persoana, iar ea, in loc sa se conecteze intra pe picior de lupta in aceasta discutie. Numai ca orice fel de relatie nu este un razboi. Iar autorul cartii pentru comunicare non violenta spune ceva de genul:” Daca deja te gandesti cine are dreptate sau nu, lupta deja este pierduta.”Ori, asta inseamna ca ar trebui sa privim mai atent la noi si sa ne gandim care este nevoia neimplinita ce ne face sa reactionam asa. Poate fi nevoia de siguranta, de confort, de grija, de liniste, de relaxare etc. Si fiecare om are dreptul de a-si implini acea nevoie.

Acum urmeaza partea cu nevoia si asteptarile, ceea ce mie mi-a dat putin cu virgula. Cica nu ar trebui sa avem asteptari de la oameni. Well, eu nu pot procesa asta. Imi asum ca voi avea de suferit, dar consider ca traim intr-o comunitate, care ne da acest “drept”, sa avem asteptari. Altfel am trai singuri pana la adanci batraneti. A doua parte este, insa, foarte interesanta: fiecare om are nevoi, acele nevoi ar fi bine sa fie indeplinite. Poti sa ti le indeplinesti singur sau poate cineva sa faca asta pentru tine. Si pentru asta omul isi construieste o strategie. De exemplu, eu simt nevoia de siguranta, grija, confort. Imi asigur eu aceasta nevoie, atat cat pot, iar daca nu, apelez la celalalt. In masura in care el poate acoperi nevoile respective, pentru ca vrea si ma iubeste, totul decurge normal. Daca nu, exista varianta ca acele nevoi sa ramana neindeplinite, ceea ce creeaza frustrari, furie samd. Ca tot simteam eu multa furie in unele momente si invinovateam eronat numai trecutul meu…Insa, mai exista varianta in care, dupa incercari repetate de a-ti indeplini nevoile cu o persoana, sa nu iti iasa si sa schimbi strategia. Sa pleci si sa cauti pe cineva dispus sa o faca, pentru ca vrea, poate, te iubeste suficient de mult. Si cateodata poate asta e cea mai buna alegere!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.